Moldova se confruntă cu un val de interferențe străine fără precedent în alegerile din 2025
CHIȘINĂU – Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 din Republica Moldova, deși considerate competitive și bine administrate din punct de vedere tehnic, s-au desfășurat într-un climat electoral poluat de un val fără precedent de dezinformare, finanțări ilegale și atacuri cibernetice, au concluzionat înalți oficiali și experți internaționali în cadrul unei conferințe de analiză post-electorală. Evenimentul a scos în evidență complexitatea crescândă a amenințărilor hibride la adresa democrației moldovenești, cu implicarea directă a unor actori statali străini.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat că procesul electoral devine de la an la an mai complex, menționând trei provocări majore: finanțarea ilegală, dezinformarea și securitatea cibernetică. Acesta a detaliat evoluția metodelor de finanțare ilicită, de la cele clasice la transferuri sofisticate prin criptomonede, utilizând sisteme bancare străine, menționând explicit Federația Rusă. Un exemplu șocant adus în discuție a fost descoperirea unui „portofel crypto” cu peste 104 milioane de dolari, gestionat din Chișinău, ilustrând amploarea resurselor alocate pentru a influența procesul democratic. Grosu a descris aceste acțiuni ca fiind un parteneriat între Federația Rusă și grupări criminale locale.
Dezinformarea a fost un alt pilon al interferențelor, manifestată prin campanii de manipulare online, utilizarea inteligenței artificiale și sute de mii de profiluri false pe rețelele de socializare. Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a confirmat că instanța a reținut existența unor „atacuri hibride” coordonate de actori statali străini. Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, a deschis conferința afirmând că aceste rețele externe au încercat „să cumpere nu doar voturi, dar și însăși direcția de dezvoltare a țării”.
În domeniul securității cibernetice, Igor Grosu a avertizat că infrastructura critică a Moldovei, inclusiv cea a CEC, a devenit o țintă „apetisantă” pentru serviciile secrete ruse. Atacurile au vizat în special perturbarea votului în diaspora și compromiterea noului sistem de vot prin corespondență. Aceste acțiuni concertate, conform vorbitorilor, reprezintă o amenințare directă la adresa suveranității și securității naționale, necesitând un răspuns consolidat din partea tuturor instituțiilor statului și o vigilență sporită din partea societății.
